Marea fasaiala

De fapt titlul postarii se vroia a fi „marea revenire”, cu trimitere directa la faptul ca zilele astea nu am mai scris nimic si „vai Dumnezeule mare, m-am intors” la vechiul meu „stil suav”. Dupa care mi-am dat seama ca de fapt toti cei zece cititori „fideli” (fideli castroi) ai blogului meu probabil si-au putut continua cursul vietii si fara „debitarile” mele, asa ca marea revenire s-a transformat usor in „marea fasaiala”.

Asa ca de astazi mi-am propus sa „revin” cu postari de mai „mare angajament” si generatoare de mari „succesuri”, astfel incat in curand sa-mi construiesc un intreg cult care sa ma aiba pe mine ca „pilon central”, iar in momentul in care mai dispar asa „ca magarul in ceata”, disparitia mea sa fie intampinata cu „jale si amaraciune de intreaga suflare blogo-citoristica” (mama ce era sa iasa, daca adaugam un „l” inainte de primul „i”), si eventual sa genereze un val de depresii si sinucideri in randul populatiei cititoare de blog (ihh, la dracu p`asta am zis-o cu voce tare?). De fapt ce vroiam sa zic … ca de fapt eu vreau sa fie lumea decat asa trista ca nu mai scriu nimic (nu fericita ca acu), si sa se simta lipsa mea, nu, nu, nu cu sinucideri ca ramanem dracu fara cititori.

In alta ordine de idei, facand abstractie de derapajele mele „intelectuale”, voi ce-ati mai facut? Cu ce v-ati mai indeletnicit? Nu va sfiiti sa lasati un comentariu, fie ca va simtiti sau nu vizati de intrebare (si faceti, sau nu, parte din cei 10 cititori fideli)!