Domiciliul conjugal


Conu` Jorj, coboară din scara blocului purtând în mână stângă un sac menajer transparent din care luceau insistent în lumina soarelui o serie de cioburi, care mai de care mai ascuţit. Nea` Gulea, precupeţ nevoie mare nu poate rata ocazia de a-şi interpela amicul cu o întrebare inocentă (plină de înţelesuri ascunse).

– Şi, care mai ţi-e viaţa coane Jorj? (maliţiozitatea din această frază e atât de densă încât poate provoca coşmaruri)
– Ei … şti şi tu.
– Păi s-ar părea că nu prea bună după aspectul sacului ăla de gunoi. Plin de cioburi? Ceartă cu soţia te pomeneşti?
– Aş, ţi-ai găsit.
– Nu te sfii vecine, şti că în mine găseşti întotdeauna un bun confident.
… cu condiţia să fi dispus ca întreaga scară să afle despre discuţia voastră, îmi permit să adaug.
– Ştiu nea Guleo, da nu-i bai. Chiar sunt în termeni buni cu nevasta. Atâta că …
– Da, da spune, te ascult.
– Păi asta şi încerc. Ziceam că eu cu nevasta, făcurăm o înţelegere, eu nu mai beau o săptămână bere şi scap de spălatu` vaselor.
– Aha, şi căzuşi în păcat ai? De supărare ţi-o trântit ceramica pe jos? Aprigă femeie, zău.
– Nu vecine înţeleseşi greşit, eu zisei că nu mai beau bere. Ea m-a prins în offsaid şi acu` toată săptămâna fusei de servici la spălatu` vaselor.
– Şi de supărare că te-a pus să speli ciobăraia toată săptămâna, te-ai supărat şi le-ai trântit pe toate.
– Nu chiar, da` vezi mata în fiecare seară se găsea câte o farfurie mai murdară, sau o cană, sau te miri ce, şi frecam la ea de-mi ieşeau ochii ca la broască da` tot nimic. Unde mai pui că începeau şi ştirile din sport, aşa că mă mai făceam neatent şi o trânteam să scap de a mai freca la dânsa. După trei seri la rând de spălat vasele s-o lecuit nevastă să mă mai lase pe mine să le spăl, aşa că a renunţat la pedeapsă. Da` sincer îţi spun că şi eu am renunţat la a le mai sparge de acu` nainte.
– Te-au cuprins remuşcările, este?
– Nu chiar. Da` taman mă sunară femeiuşca şi cică-i în oraş cu mă-sa, cumpără veselă nouă să înlocuiască ce-am păgubit-o eu, problema e că bătrâna ei e darnică rău cu banii mei, aşa că rezolvaram din start două probleme. Adică adio bani de bere pentru subsemnatu` , da` măcar scap de pedeapsă şi nu tre` să mă apuc să sparg şi la vesela cea nouă … Oricum nu m-ar lăsa inima.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în D`ale mele, Elucubratii, Funny. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Domiciliul conjugal

  1. raul rual zice:

    Curat Caragiale! Curat roman, curata casnicie! Curata vesela!

    • Simon zice:

      Parol stimabile, cu multumirile de rigoare ma inclin in fata cuvintelor dumneavoastra … imi permit decat sa adaug decat: Curata vesela dar si crapata pe alocuri … hmm vesela sau casnicie vroiam sa zic?

  2. Iulia Mihai zice:

    Tu eşti un Caragiale mai mic, mai tânăr şi mai rocker aşa!:D Nice articol, măi! Hai, hug!

    • Simon zice:

      Multumesc frumos … eu decat ma asez la tastatura and let the Lord work through me … not really, I just get drunk and listen to the voices inside my head >:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s