File de poveste


E ora 23:25 (aproximativ), soţul bâjbâie pe întunericul din holul blocului încercând să nimerească gaura cheii.
– La naiba cu zgârcenia, ştiam eu că trebuia să ne luăm uşă din aia cu luminiţă în clanţă …
După câteva încercări nereuşite, vâră în cele din urmă cheia în broască şi întoarce victorios de două ori, descuind uşa. Înăuntru, mai beznă decât pe hol deşi se simte un iz distinct de lumânare arsă. Sătul să tot orbecaie prin întuneric soţul dă un bobârnac hotărât întrerupătorului sperând să inunde camera de lumină fluorescentă, din păcate încercarea sa se dovedeşte a fi futilă. Din dormitor se aude zgomotul unei brichete … E desigur soţia care aprinde din nou fitilul lumânării ce tronează aproape romantic lângă pat. Camera se luminează slab, pâlpâit, dar cald. Văzându-şi soţul congestionat la faţă şi încă gâfâind, femeia intuieşte ca o adevărată Mafalda ce s-a întâmplat, însă conştiincioasă îşi face datoria de soţie îngrijorată şi-l întreabă:
– Ce-i cu tine dragă de eşti aprins aşa la faţă?
– Şti şi tu, ca de obicei în centru e beznă, nu arde măcar un stâlp de iluminat şi hoardele de câini vagabonzi s-au adunat pe unde e mai întuneric organizând o poteră care să verifice fiecare picior şi gleznă de om ce trece p`acolo.
– Îşi fac şi ei datoria civică, vor să se asigure că e lumea atentă pe unde călca, ca nu cumva să nimerească într-unul din şanţurile lăsate de Compania de Apă. Doar d`aia îi hrănesc pensionarele cu atâta ardoare.
– Da` tu, ce-i cu tine de stai în beznă?
– Nu a fost alegerea mea, doar că se opreşte curentul din 15 în 15 minute şi m-am plictisit să stau să tot scot şi să bag în priză electrocasnicele, aşa că le-am dat la toate sign out şi m-am băgat sub pătură.
– Gaze avem?
– Da, dar centrala nu porneşte fără curent.
– Ştiu asta, vreau doar să-mi încălzesc un ibric cu apă să fac un duş din ăla suedez, trei părţi apă rece şi o pătrime cremă hidratantă, plus câţiva stropi de apă caldă să-mi dezgheţ apoi „extremităţile”.
– Slabe şanse de duş, nu avem apă.
– Iară? Mai bine mă duc în spatele blocului şi aduc nişte zăpadă, o topesc şi mă spăl cu ea.
– În primul rând îţi trebuie o puşcă să îţi faci loc printre toţi câinii din spatele blocului, doi la mână toată zăpada e galbenă deja mulţumită aceloraşi câini şi trei cum naiba are să se topească zăpada când în casă e aproape aceeaşi temperatură ca afară? Mai bine mai adu o pătură şi treci lângă mine că a început să se ducă efectul Fervexului pe care l-am băut mai devreme.

Această poveste v-a fost oferită prin bunătatea realităţii cotidiene. Am predat legătura.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în D`ale mele, Elucubratii, frustrari și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

19 răspunsuri la File de poveste

  1. raul rual zice:

    1.un roman harnic la ora aia trebuia sa fie inca la lucru
    2.un sot bun vine acasa cu un vin, sampanie, sau orice altceva de incalzit
    3.un om ar trebui sa lumineze casa prin simpla prezenta
    4.un roman trebuie sa aibe mereu o sticla de apa calda in buzunar

  2. Ioana Radu zice:

    5 stelute, musiu!
    Imi era dor de astfel de relatari.

  3. raul rual zice:

    bine, in situatia de mai sus poti si improviza, intri din greseala la vecini, ca doar e bezna, poate au ei generator, poate te vezi la stiri… „prezenta draconica la dusul unei pensionare, barbatul era inarmat cu 3 brichete…”

  4. florin zice:

    Radem ,glumim dar sincer s au inmultit cainii mai rau ca tiganii in Targoviste.:D

  5. raul rual zice:

    florin, ar trebui oare sa incepem sa credem in reincarnare?

    • Incep sa cred din ce in ce mai tare ca e mai util sa te reincarnezi in caine decat in om … am vazut multe cazuri de babe pudibonde care stramba din nas cand un ţanc negricios intinde mana cerand o bucata din cranvish-ul respectivei, in schimb sa vina o matahala de caine sa se gudure pe langa palton si imediat e servit (va rog).

  6. raul rual zice:

    faptul ca sunt tot mai multi caini flamanzi si tot mai multi oameni rai, care musca, e semn clar ca eutanasiatii revin pe 2 picioare, iar flamanzii pe 4 (ca doar asa au murit, cautand o firimitura de paine)

    • Umbla o vorba in sat care zice: pe masura ce cunosc oamenii … iubesc tot mai mult animalele … avand in vedere ultimele mesaje cu care mi-a fost inundat spam-box-ul tind sa-i dau dreptate. Ai zice ca am facut-o pe Moni curva si pe Iri curvar. >:D

  7. Pingback: Cateva precizari … | Simon spune …

  8. afkafk zice:

    totul face parte dintr-un plan diabolic. este vorba de pregatirea populatie pentru razboi. vom fi atacati de marile puteri militare ale lumii manate-n lupta de invidie si vom trai mai bine pe durata razbaiului decat acum. nu va pierdeti speranta cetateni!

    • Tind sa te cred pe cuvant, e posibil sa fie vorba aici de o „întremare” a neamului in pregatirea pentru vremuri vitrege da` mai bune decat cele de acum … stai asta parca se bate cap in cap adica va fi mai rau, da` ne va fi mai bine ?!?
      Cine dracu mai stie … doar suntem in Lend uaf Ciois! >:)

  9. Mitzaa Biciclista zice:

    :))))))) Am avut senzaţia că-i un fel de Conu’ Leonida faţă în faţă cu reacţiunea. Hmmm, începi să-mi dai idei 😛

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s